Citirea ceasului cu ace: ce se învață în fiecare clasă și cum exersați acasă
Citirea ceasului cu ace se învață în trepte: în clasa I, ora fixă și jumătatea de oră; în clasa a II-a, sfertul de oră și citirea din 5 în 5 minute (1 oră = 60 de minute); în clasele a III-a și a IV-a, intervalele de timp și transformările. Cheia este acul mare: fiecare cifră de pe cadran înseamnă 5 minute.
Fișă de lucru de printat
Începător: Ora fixă și jumătatea: nivelul clasei I. Mediu: Sferturile de oră, la început de clasa a II-a. Avansat: Pasul de 5 minute: finalul clasei a II-a.
La fiecare clic se generează exerciții noi. Răspunsurile sunt pe o pagină separată.
Pentru a printa fișa, lăsați adresa de e-mail pe getfontivo.com.
Scrie ce oră arată fiecare ceas. Atenție la sferturi: și un sfert, și jumătate, fără un sfert.
- 11:00
- 12:00
- 6:45
- 1:30
- 1:00
- 12:15
- 6:00
- 12:45
- 11:45
Ce trebuie să știe copilul în fiecare clasă
Ceasul face parte din capitolul de măsurări, la unitățile de măsură pentru timp. Programa școlară îl împarte pe ani astfel:
| Clasa | Ce prevede programa | Pe scurt, copilul trebuie să… |
|---|---|---|
| Clasa pregătitoare | ziua, săptămâna, luna, anotimpurile (denumire, ordonare) | știe zilele săptămânii în ordine; ceasul nu se citește încă |
| Clasa I | „ora (ora fixă, jumătatea de oră)”; tipuri de ceas | citească „ora 9 fix” și „9 și jumătate” și să potrivească ceasul cu ace cu cel electronic |
| Clasa a II-a | „1 oră = 60 de minute; 5 minute; jumătatea de oră, sfertul de oră” | citească ora din 5 în 5 minute: 8 fix, 9 și un sfert, 7 și 20 de minute |
| Clasa a III-a | ora (citirea ceasului), ziua, săptămâna, anul; instrument: ceasul | aleagă unitatea potrivită pentru o durată și să lucreze cu ea în probleme |
| Clasa a IV-a | calculul unor intervale de timp, transformări; ceasul, cronometrul | calculeze cât a durat ceva și să transforme ore în minute |
Exemplele din paranteze sunt chiar cele din programa pentru clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a. Un detaliu util: în clasa I, programa cere și asemănările și deosebirile dintre ceasuri, de exemplu faptul că ceasul electronic nu are ace. Copilul trebuie deci să știe că 9:30 de pe telefon și ceasul cu acul mare la 6 și acul mic între 9 și 10 arată aceeași oră.
Metoda în patru pași: întâi acul mic, apoi acul mare
Ceasul e greu pentru că pe același cadran sunt două scale: cifrele înseamnă ore pentru acul mic și grupe de 5 minute pentru acul mare. De aceea le învățăm separat.
- Doar acul mic (orarul). Acoperiți acul mare sau scoateți-l de pe un ceas de jucărie. Întrebați: „Acul mic e fix pe 3 sau între 3 și 4?” Dacă e între ele, ora este încă 3, oricât de aproape ar fi de 4.
- Acul mare (minutarul) la 12 și la 6. La 12 spunem „fix”, la 6 spunem „și jumătate”. Arătați-i că la jumătate acul mic stă la mijloc între două cifre.
- Sferturile. La 3 spunem „și un sfert”, iar la 9 spunem „fără un sfert” și ora următoare: acul mic aproape de 8 și acul mare la 9 înseamnă „8 fără un sfert”, adică 7:45.
- Din 5 în 5. Copilul numără cu degetul pe cadran: 12 → 0, 1 → 5, 2 → 10, 3 → 15… Dacă știe deja numărarea din 5 în 5 de la tabla înmulțirii cu 5, pasul acesta merge repede.
Nu treceți la pasul următor până când copilul nu rezolvă fără ezitare pasul de dinainte. Multe greșeli de la minute pornesc, de fapt, de la o ezitare la pasul 1: dacă ora e citită greșit, nici minutele corecte nu mai salvează răspunsul.
Cum se spune ora în română
La școală se exersează ambele forme, iar copilul trebuie să le recunoască pe amândouă:
| Ceasul arată | Pe ceasul electronic | Cum spunem |
|---|---|---|
| acul mare la 12, acul mic la 7 | 7:00 | ora 7 fix |
| acul mare la 3 | 7:15 | 7 și un sfert / 7 și 15 minute |
| acul mare la 6 | 7:30 | 7 și jumătate / 7 și 30 de minute |
| acul mare la 9 | 7:45 | 8 fără un sfert / 7 și 45 de minute |
| acul mare la 10 | 7:50 | 8 fără 10 / 7 și 50 de minute |
Forma cu „fără” este cea care îi încurcă pe copii, pentru că se spune ora următoare. Ora în format de 24 de ore (ora 15, ora 20) nu apare explicit în programa claselor I–IV; copilul o întâlnește totuși zilnic, la televizor sau în mersul trenurilor, așa că merită să-i explicați acasă că ora 15 înseamnă 3 după-amiaza.
Plan de 4 săptămâni, 10 minute pe zi
| Săptămâna | Ce exersați | Nivelul fișei |
|---|---|---|
| 1 | acul mic singur; ora fixă | începător |
| 2 | jumătatea de oră; potrivirea cu ceasul electronic | începător |
| 3 | și un sfert / fără un sfert | mediu |
| 4 | numărarea din 5 în 5; orice oră | avansat |
La sfârșitul fiecărei săptămâni, dați-i o fișă nouă la același nivel. Dacă o rezolvă aproape fără greșeli, treceți mai departe; dacă nu, mai rămâneți o săptămână la același nivel. Pentru clasele a III-a și a IV-a, unde accentul trece pe durate și transformări, continuați cu unitățile de măsură pentru timp.
Exemplu rezolvat: Cât arată ceasul? Acul mic e puțin după 7, acul mare e pe 4
- Acul mic a trecut de 7, dar nu a ajuns la 8. Deci ora este 7.
- Acul mare e pe cifra 4. Numărăm din 5 în 5 de la 12: 5, 10, 15, 20.
- Punem împreună: 7 și 20 de minute, adică 7:20 pe ceasul electronic.
- Verificare: la 7:20 acul mic trebuie să fie doar puțin după 7 (a parcurs o treime din drumul până la 8). Dacă ar fi aproape de 8, minutele ar trebui să fie peste 40, iar citirea noastră ar fi greșită.
Greșeli frecvente
- Încurcă acele: la 3:00 citește „12 și un sfert”. Repetați regula „acul mic arată ora, acul mare arată minutele” și lucrați câteva zile doar cu acul mic (pasul 1).
- Citește cifra ca minute: acul mare pe 4 devine „4 minute”. Scrieți mic, lângă fiecare cifră a unui cadran desenat, 5, 10, 15… până la 55, și lăsați-l să se uite la ele până nu mai are nevoie.
- Rotunjește ora în sus: la 2:50 acul mic e foarte aproape de 3, iar copilul spune „3 și 50”. Întrebarea care ajută: „A trecut acul mic de 3?” Dacă nu, ora este încă 2.
- Greșește ora la „fără”: pentru 6:45 spune „6 fără un sfert”. Arătați-i pe ceas că mai e un sfert până la 7, deci „7 fără un sfert”.
- Pune acul mic fix pe cifră la jumătate: când desenează 4 și jumătate, pune acul mic pe 4. Pe un ceas adevărat, învârtiți încet acul mare și lăsați-l să vadă cum acul mic se mută odată cu el.
Sfaturi pentru părinți
- Puneți în casă, la vedere, un ceas cu ace și cu cifre mari. Fișele ajută, dar ceasul de pe perete se citește de zece ori pe zi.
- Legați ora de lucruri care se întâmplă oricum: „Plecăm la 7 și jumătate. Spune-mi tu când e ora.” Copilul devine cel care urmărește ceasul.
- Faceți împreună un ceas dintr-o farfurie de carton și două ace din carton prinse cu o piuneză. Dumneavoastră spuneți ora, el potrivește acele; apoi invers.
- Când întrebați „cât e ceasul?”, cereți-i să spună și cum a citit: „Acul mic e între 4 și 5, acul mare e pe 3.” Așa vedeți exact unde se încurcă.
- Din clasa a II-a, întrebați-l și despre durate: „Desenele încep la 5 și se termină la 5 și jumătate. Cât durează?” Este pasul spre clasele a III-a și a IV-a.
Întrebări frecvente
În ce clasă învață copilul să citească ceasul?
În clasa I, ora fixă și jumătatea de oră. În clasa a II-a, sfertul de oră și citirea din 5 în 5 minute, plus regula 1 oră = 60 de minute. În clasele a III-a și a IV-a, ceasul se folosește pentru intervale de timp și transformări.
Mai are rost ceasul cu ace, când totul e digital?
Da. Programa îl cere explicit, iar ceasul cu ace arată ceva ce cifrele nu arată: cât a trecut din oră și cât mai rămâne. Pe cadran, „mai sunt 10 minute” se vede; pe ecran trebuie calculat.
Cum se spune corect: 9:45 sau „10 fără un sfert”?
Ambele sunt corecte. Copilul trebuie să recunoască ambele forme, iar în vorbirea de zi cu zi se folosește mai des „10 fără un sfert”. Important e să știe că 9:45 și „10 fără un sfert” sunt aceeași oră.
Copilul știe ora fixă, dar se blochează la minute. Ce pot face?
Verificați mai întâi dacă numără fluent din 5 în 5 până la 60. Dacă nu, exersați asta separat, fără ceas. Apoi lucrați doar cu acul mare: dumneavoastră îl puneți pe o cifră, el spune câte minute sunt.
Ce diferă între cele trei niveluri ale fișei?
Nivelul începător are doar ore fixe și jumătăți. Nivelul mediu adaugă sferturile. Nivelul avansat are orice oră din 5 în 5 minute, adică ce se cere la sfârșitul clasei a II-a.
Surse
Actualizat: · Verificat de redacția Fontivo